Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Istoricul aparitiunei cartei noastre Metoda noua

Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Istoricul aparitiunei cartei noastre Metoda noua

de Ion Creanga


Dupa cum se stie, de pe la anul 1863 pina pe la 1867, scoala normala "Vasile Lupu" de la Trei Ierarhi, din Iasi, avu norocul sa aiba director si profesor de pedagogie pe d-l Titu Maiorescu, distinsul profesor de filozofie de la Universitatea din Iasi, si totodata, rector al acestei Universitati, iar acum, profesor de filozofie la Universitatea din Bucuresti.

in cei doi ani de la inceput, adeca in 1863 - 64 si 1864 - 65, unii dintre noi am urmat in scoala normala, ca scolari inscrisi, iar altii, desi eram institutori, vazind ca slabul curs de pedagogie ce-l facusem, mai inainte, ni era de putin folos practic, si fiindca lectiunile de pedagogie ce le facea d-l Maiorescu se tineau inadins in orele libere de clasa, pentru a putea urma toti institutorii din Iasi, cari vor voi, am urmat si noi cu mare placere la acel curs, care ne-a fost de foarte mare folos, si pentru care suntem si-i vom fi totdeauna recunoscatori d-lui Maiorescu. Caci, in tara la noi, singurul care a inteles rolul ce joaca stiinta pedagogica intemeiata pe practica, este d-l Maiorescu, care, in tot timpul profesoratului sau de pedagogie, s-a ferit de a indopa pe scolarii sai cu teorii pedagogice abstracte, fara sa fie intemeiate pe o practica adevarata. Pentru acest scop a infiintat cursuri practice de predare, la clasa I-a si a II-a primara, atit la scoala din Trei Ierarhi, cit si la celelalte scoale primare din Iasi, unde trimitea pe scolarii sai, ca sa puna in practica ceea ce singur li arata la scoala pedagogica din Trei Ierarhi.

Pe linga acest pretios curs al d-lui Maiorescu, am mai fost ajutati si luminati in cariera noastra didactica si de catra alti eminenti profesori, ca d-l I. Cimpeanu, d-l V. A. Ureche, d-l N. Culianu, actual rector si profesor la Universitatea din Iasi, d-l I. Bombacila, actual profesor de filozofie la Liceul si la scoala fiilor de militari din Craiova, de catra mult regretatul profesor Ioan Stavrat, de d-l I. A. Darzeu, integrul, constiinciosul si neobositul institutor, cu care am fost si suntem si astazi in strinse legaturi de colegialitate si fratie, precum si de catra alti dascali mai batrini si mai competenti in dascalie decit noi.

Totodata am fost si suntem si astazi, pe cit se poate, in curent cu literatura didactica din Transilvania, incit am cunoscut mai toate lipsurile si toate bunurile abecedarelor aparute acolo, precum: abecedarul d-lui Zaharia Boiu, al d-lui Basiliu Petri, al d-lui stefan Pop, abecedarul si Organul pedagogic al d-lui Popescu si alte lucrari pedagogice. Prin urmare, cu aceste cunostinti si cu practica pedagogica ce o facusem s-o faceam zilnic fiecare in clasa cu scolarii, eram in stare, credem, pentru a putea face Metoda noua de scriere si cetire, fara sa avem nevoie de a copia.

La intrarea noastra in cariera didactica, fiind toti institutori de clasa I-a, n-am gasit alt abecedariu in scoala, decit pe-a lui Iarca, abecedariu care era cel mai raspindit pe vremile acele. Acest abecedariu insa nu mai corespundea cu cerintele timpului nici cu noul metod de invatarea cetirei prin scriere, dupa sistema fonetica.

Pe linga aceste, abecedariul lui Iarca, nici in celelalte parti nu era intocmit in mod intuitiv, precum se cerea, caci cuprindea mai multe sentinte filozofice si teologice si alte bucati instructive si morale, intr-adevar, insa nepotrivite cu priceperea scolarilor de clasa I-a primara. Astfeliu dar, de la inceputul carierei noastre didactice, fiind lipsiti de un abecedariu intocmit cum se cade, chiar in anul 1863-64 ne-am intrunit si am luat hotarirea de a ne aduna in toate serile, in localul scoalei de la Trei Ierarhi, si a pasi la coordonarea materialului, pe care, in vreme indelungata si cu multa truda il adunasem inadins, si tot adunam, pentru intocmirea unui abecedariu. si astfel am izbutit a alcatui Metoda noua, asa cum se vede astazi, carte pe care atitea sute si mii de copii au invatat si invata a scrie si a ceti cu usurinta. Astfel dar, cind a aparut Cursul de scriere si cetire, pretins a lui M. svartz, cartea noastra Metoda noua era intocmita si gata de-a o pune sub presa, numai mijloacele banesti ni lipsiau pentru acest scop, lucru ce este bine cunoscut de multe persoane de valoare, cu care putem dovedi orisicind atit d-lui Florantin cit si d-lui Densusanu, care a cautat a ne descredita in fata Corpului didactic din toata tara si de toate gradele, intrunit in Congresul didactic de la Iasi.

Neavind insa mijloace de a tipari cartea, dupa cum am aratat mai sus, tocmai in anul 1867 ne-am dus la societatea "Junimea", infiintata atunci, in Iasi, din care societate facea parte si d-l Titu Maiorescu. si aceasta onorabila societate, apreciind meritul lucrarei noastre, n-a pregetat de a-i da intelegenta sa aprobare, si de a o lua sub scutul sau, hotarind a o si tipari, pe socoteala sa, in tipografia societatei. insa din pricina ca tipografia "Junimei" nu avea inca litera caligrafica, si noi nemaiputlnd intirzia cu tiparirea, in primavara anului 1868, dupa ce s-a infiintat in Iasi Societatea pentru invatatura poporului roman si s-a adunat un capital oarecare, ne-am dus apoi la aceasta onorabila societate, cu cerere de a ni inlesni mijloace, spre a putea scoate la lumina cartea. si Societatea pentru invatatura poporului roman, in urma cererei noastre, a rinduit o comisiune, alcatuita din onorabilii domni: I. A. Darzeu, institutor, M. Buznea, profesor la liceu si mult regretatul profesor Ioan Stavrat. Aceasta onorabila comisiune, ca si societatea "Junimea", gasind cartea noastra mai buna decit toate abecedarele aparute pina atunci, a venit cu un raport destul de magulitor pentru noi, cerind a ni se inlesni mijloace pentru tiparirea cartei; si Societatea pentru invatatura poporului roman ascultind si tinind sama de acest raport, a si luat cartea sub patronagiul sau si a hotarit ca de indata sa fie data la tipariu, cu o singura conditie: de a i se inapoi capitalul dat pentru tiparire si cistigul ce ar iesi de la editia I-a si a II-a.

Din acel raport inca pot vedea onorabilii domni profesori, Florantin si Densusanu, daca, dupa cum au zis d-nia-lor, am copiat, sau nu cartea lui svartz.




Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Confrati invatatori si stimabili cetitori
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Istoricul aparitiunei cartei noastre Metoda noua
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Dare de sama despre Cursul de scriere si cetire de M.Svartz
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Figurile ca mijloc de a sprijini memoria copiilor la cunoasterea literelor
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Calomniile d-lui profesor Ioan Pop Florantin
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Nerusinarea d-lui Ioan Pop Florantin
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Opere didactice ale d-lui profesor Ioan Pop Florantin si ieftinatatea lor, fata de cartile noastre
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Pretul cartilor noastre, fata de pretul celorlalte carti


Aceasta pagina a fost accesata de 1429 ori.