Mielusica

Mielusica

de Ion Creanga

Pogoara, pogoara pe plai
Tot noua ciobani,
De sint veri primari,
Si cu unul zece.
El e streinsor,
Cu oite multe;
Cite pietre-n munte,
Atitea-s cornute;
Cite pietre-n vale,
Atitea-s mieoare;
Cite pietricele,
Atitea-s mielusele,
Vai!noua ciobani,
De sint veri primari,
Ei ca s-au vorbit
Si s-au sfatuit.
La apus de soare
Pe el sa-l omoare,
Banisori sa-i bea,
OIte sa-i ia,
Sa le imparteasca,
Sa le raspindeasca.
Dar o mielusica
(Ea ii ochisica).
Ea mi-si auzea,
Schioapa se face
In urma raminea;
Si unde mi-si zbiera,
Locul tremura,
Brazii vestezea,
Iarba se pirlea.
Dar stapinul ei
Cirlig rasucea
Si in loc statea,
Oita-ntreba:
"Oita laita,
Mie dragulita!
De cind te-am vazut,
Si te-am cunoscut,
Asa n-ai facut;
Doar nu v-am pascut
Tot prin livezi verzi?
Apa nu v-am dat
La izvoare raci?
Ori nu v-am culcat
P-alea virfuri nalte,
Unde vintul bate?
Si tu ne-ai pascut
Tot prin livezi verzi
Si apa ne-ai dat
La izvoare reci.
Stapine, stapine,
Vai! noua ciobani,
De sint veri primari,
Ei ca s-au vorbit
Si s-au sfatuit
La apus de soare
Sa mi te omoare,
Banisori sa-ti bea,
Pe noi sa ne ia,
Sa ne imparteasca
Sa ne raspindeasca!"
Stapinul grai:
"Oita, laita,
Mie dragulita!
De m-or omori,
Voi ma-ti ingropa
In tila oilor,
In jocul mieilor,
In dosul stinei,
Sa-mi aud cinii;
Cirligelul meu,
Voi ca mi-l veti pune
Stilp la capatiiu.
Iar ca mingaiere,
Fluieras de soc,
Ce-mi zice cu foc,
Voi ca mi-l veti pune
In usa tirlei;
Vint mi-o adia,
Fluier mi-o misca;
Fluierul mi-o zice,
Oile s-or stringe,
Pe mine m-or plinge,
Cu lacrimi de singe".
Ah! strein de mine,
Mult strein in lume.
Nici un ajutoriu
De la Dumnezeu
Si stapinul meu.




Mielusica


Aceasta pagina a fost accesata de 2163 ori.