Fragment de biografie

Fragment de biografie

de Ion Creanga


Sint nascut la 1 martie 1837 in satul Humulestii, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romani: stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nascuta David Creanga, din satul Pipirig, judetul Neamtului.

intaiu si-ntaiu, am inceput a invata cruce-ajuta, dupa moda veche, la scoala din Humulesti, o chilie facuta cu cheltuiala satenilor, prin indemnul si osirdia parintelui Ioan Humulescu, care avea o mina de invatatura, un car de minte si multa bunatate de inima, Dumnezeu sa-l ierte! Poate sa fi fost de vreo unsprezece ani, cind am inceput a invata. stiu ca eram atunci un baiet sfrijit, prizarit si fricos si de umbra mea.

Dascalul nostru era un holteiu frumos, zdravan si voinic, si-l chema Vasile a Vasilcai. El era si dascalul bisericei din sat. Un sorcovat nemtesc platea tata pe luna dascalului, ca sa ma invete. si pe atunci imi ziceau in sat si la scoala Ionica a lui stefan a Petrei.

Peste vrun an, vornicul prinzind la oaste cu arcanul pe badita Vasile, dascalul nostru, scoala a ramas pustie, iara noi scolarii, cari eram peste patruzeci la numar, ne-am imprastiat pe la casele noastre. Dupa vrun an, iarasi s-a deschis scoala. Dar dascalul Iordache, fiind cam chilaciu, a inceput a ne ridica de urechi la firta, deasupra usei, si a ne prea indesi la spinare cu Sfintul Neculai, un biciu de curele, facut si daruit scoalei de mos Fotea, cojocariul satului. si asa, de unde pana atunci ma duceam cu drag la scoala, am inceput a umbla huciu-marginea: o zi ma duceam, doua nu, dar tot deprinsesem a ceti oleaca.

Tata nu stia carte de feliu, si nici mult haz nu facea de dinsa. El cam ades imi zicea "Logofete brinza-n cuiu, lapte acru-n calamari, cam prea te codesti la treaba; ma tem ca de atita carturarie n-a avea cine sa ne traga ciubotele". Dar mama, luind sama cum invatam eu, ajunsese a ceti la ceaslov mai bine decit mine si se bucura grozav, cind vedea ca ma trag la carte. Din partea tatei puteam sa ramin cum era mai bine: "Nica a lui stefan a Petrei", om de treaba si gospodariu in sat la Humulesti. Mama insa era in stare sa toarca-n furca si sa invat mai departe. Dar ce sa mai invat in Humulesti? Caci in biserica ceteam si cintam pe dinafara toate troparele, ca si dascalul Iordache.

Intr-o zi, asa prin cislegile Craciunului, aproape de cirnileaga, viind bunicu-mieu David Creanga din Pipirig pe la noi, m-a luat si m-a dus la munte, in scoala lui Alecu Balus din satul Brostenii, judetul Suceava, si m-a asezat in gazda, cu toata cheltuiala lui, la una Irinuca, care avea doua capre pline de riie. De aice urmam la scoala, si ori s-a prins cartea de mine, ori nu, dar riia capreasca stiu ca s-a prins.

Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat drumul acasa, si de la Brosteni am venit, cu niste plutasi, pe Bistrita, la Borca, de la Borca, cu o ruda a mea, pe Plaiul-Batrin in Pipirig si din Pipirig la Humulesti. si cind m-au vazut tata si mama tuns chilug si plin de riie, bucuria lor n-a fost proasta! Ce sa faca? Au inceput a ma scalda ba cu lesie de ciocalai, ba cu usuc de lina, ba a ma unge cu dohot, si-ntr-o saptamina m-au izbavit de podoaba. Dar si eu le-am tras in ziua de Pasti un ingerul a strigat la biserica, de-au ramas toate babele din sat cu gura cascata la mine, iar fetele numa-si dau ghiont una alteia, vazind ce poate acum "Nica a lui stefan a Petrei". Dascalul Iordache ramasese acum pe jos, era a cincea roata la car. Biata mama, crezind ca am sa ies un al doilea Cucuzel, s-a pus cu rugaminte pe linga tata si m-a dat sa invat psaltichie la un psalt de la biserica Adormirea din Tirgul-Neamtului, peste balta, la vreo doua zvirlituri de piatra departe de satul nostru. Trei husasi platea acum tata pe luna pentru mine. O iarna am invatat si la aceasta scoala, caci iarna ce mai puteam invata, iar vara nu faceam purici multi pe la scoala, trebuia s-ajut acasa: la tras in pieptanasi, la nevedit, la facut tevi cu sucala si la tors cu roata. Cite trei-patru oci de canura torceam pe zi. Ma intreceam cu fetele cele mari din tors, si ele, din rautate, ma porecleau "Ion Torcalau".






Fragment de biografie


Aceasta pagina a fost accesata de 5160 ori.