O intrebare domnului Gorjan

O intrebare domnului Gorjan

de Ion Creanga


Stimabile domn,

In lacomia d-voastra, de a fi autorul geografiilor tuturor judetelor din Romania, fara nici o sfiala, ati copiat planul si metoda din cartea noastra, intitulata: Geografia judetului Iasi, pentru clasa a II-a primara-urbana si a III-a rurala. si, pentru judetul Iasi ati cules de-a gata tot materialul din aceasta carte, fara a noastra invoire si fara a va da sama de dreptul de proprietate, prescris de lege.

Cum ca ne-ati copiat cartea, lucrul este vadit, si pentru aceasta, n-avem decit sa punem ambele carti fata-n fata, ca lumea competenta sa vada si sa judece.

Mai intai, la inceputul tuturor editiilor geografielor d-voastra, ati copiat intocmai planul din notita de la inceputul geografiei noastre, unde aratam cum sa se inceapa cursul geografic. Acest plan ni l-ati copiat in toata intregimea lui, cu deosebire, ca, in loc de a procede cu totul elementar, asa cum procedam noi, d-voastra va mai slujiti, la orientare, si cu steaua polara, constelatiile ceresti, busola etc., si ingreuieti mintea copiilor cu o nomenclatura geografica gresita si neinteleasa.

Dar pentru ceea ce ati pus de la d-voastra, nu ne priveste. D-voastra ati lucrat asa, dupa cum ati putut si v-ati priceput, in asemine materie. Ceea ce insa nu vi se poate ierta, este ca ne-ati copiat lucrarea noastra si v-ati folosit, fara munca, de materialul adunat de noi. Lasind la o parte planul ce ni l-ati copiat, precum si nomenclatura d-voastra geografica, cu totul gresita si neinteleasa, venim la materialul propriu geografic, ce l-ati copiat de la noi.

Asa, spre exemplu: la pagina 18, dupa ce ati luat bucatile din cartea noastra, intitulate: una, Asezarea, si cealalta impartirea administrativa a orasului Iasi, ca sa nu vi se cunoasca urmele copierei, ati schilodit bucatile asa de rau, incit le-ati pus toate pe dos. Asa, facind orientarea dispartirilor orasului Iasi, ziceti ca dispartirea I-a este asazata in partea de sud-vest a orasului; dispartirea II-a in partea de sud-est; dispartirea III-a in partea despre apus; dispartirea IV-a in partea despre rasarit, iar dispartirea V-a in partea despre miaza-noapte. Dupa cum ati facut aceasta orientare, se vede cit de colo ca d-voastra v-ati uitat pe planul orasului Iasi, din geografia noastra, si ati facut orientarea gresita, fara a va da sama ca acesta-i un plan topografic si nu o harta. Aceasta dovedeste cit de bine cunoasteti asazarea orasului Iasi, si ce deosebire este intre un plan topografic si o harta.

La pagina 19, dupa ce faceti o incurcatura despre stradele din Iasi, treceti la hala si ziceti ca-i invalita cu stecla. Oare asa sa fie? La pagina 20, iarasi, ca sa nu vi se cunoasca urmele copierei, ati stricat asa de rau textul din bucatile noastre, incit nu se mai intelege nimica din ceea ce voiti a zice. Iata redactiunea si stilul din cartea d-voastra:

"Biserica Sf. Nicolai Domnesc, facuta de domnul Moldovei stefan cel Mare, are trei altare, aproape de palat".

Oare ce sa fie aproape de palat? Biserica Sf. Nicolai, stefan cel Mare, ori cele trei altare? De asemine, ziceti: "Biserica Trei-Sfetitele, facuta de Vasile Lupu, domnul Moldovei, zidita din peatra sapata pe dinafara; aici se afla moastele sfintei Paraschiva; pe Strada Mare". Ce este oare zidita din peatra sapata pe dinafara? Moldova sau biserica Trei-Sfetitele? si unde se afla moastele sf. Paraschiva? Pe dinafara, in biserica sau pe Strada Mare? Mai departe, ziceti: "Biserica Golia facuta tot de Vasile Lupu, aici in Turnul cu clopote e si observatorul de foc; in curte c-un spital de nebuni". Aceasta dovedeste cit de competent sunteti in asemine treaba si cit interes v-ati pus, ca ceea ce veti da la lumina - dupa cum ziceti d-voastra, - "sa fie tinerimei studioase si mai de mare folos!"...

La pagina 21, unde vorbiti de scoalele din Iasi, de asemine, ati luat tot materialul din cartea noastra, schimbind, pe ici pe cole, cite un cuvint, pentru a nu se cunoaste ca ati copiat; si, in rapejunea dv. de a copia, ati uitat sa treceti si scoala militara. Tot la aceasta pagina, mai la vale, unde vorbiti de gradinile publice din Iasi, nu v-ati mai ostenit atita si ati copiat bucata intocmai, dupa cum se afla in cartea noastra, asa dupa cum urmeaza: "Gradina de la Copou, facuta in vremea lui Mihai Sturza, domnul Moldovei. Gradina Ghica-Voda, de peste Bariera Copou. Gradina Primariei, intre strada Lapusneanu si Strada de Sus. Gradina Barnovschi, peste drum de monumentul Ghica-Voda. Gradina Botanica a doftorului Fatu etc."

De asemine, la pagina 23, unde vorbiti despre marca comunei Iasi, iarasi ati copiat intocmai: "Marca comunei Iasi este chipul unui turn si deasupra lui o coroana; iar sub turn este chipul a doi delfini, facuti fata-n fata. Turnul insamneaza vechiul municipiu al Iasilor. Coroana insamneaza ca orasul Iasi a fost capitala tarei Moldovei; iar delfinii insamneaza ca domnitorii Moldovei aveau in stapinire si o parte din Marea Neagra". in aceasta bucata, d-voastra numai un simplu cuvint ati schimbat, si anume: imaginea si ati zis chipul. Se vede ca n-ati inteles de ce ne-am ferit noi de a zice chipul si am zis imaginea. Tot la aceasta pagina, unde vorbiti de date istorice asupra orasului, ati stricat asa de rau bucata intitulata infiintarea si intemeierea orasului Iasi, din geografia noastra, incit nu se mai intelege nimica din ceea ce ati voit a spune. intre altele, d-voastra ziceti ca domnii Moldovei au facut in Iasi o biserica si o curte domneasca. Oare toti domnii Moldovei au facut curtea domneasca? si numai o biserica au facut in Iasi toti domnii Moldovei?

La pagina 25, incepind a descrie plasile, dupa ce la fiecare plasa faceti orientarea cu totul gresita, ziceti ca invatatorul sa desemneze, cu copiii, conturul plasilor de pe harta judetului, ce se afla pe paretele clasei. De pe care harta? De pe aceea care n-ati facut-o? De pe asta iarasi se cunoaste ce fel de sacrificii ati facut pentru tinerimea studioasa.

La pagina 26, intre altele, ziceti ca in tirgusorul Sararia e o biserica frumoasa. Cine a vazut biserica, si inca frumoasa, in tirgusorul Sararia? Poate ca aveti de gind s-o faceti d-voastra?!...

La pagina 28, unde vorbiti de plasa Codru, ziceti ca "aceasta plasa se intinde pe ambele maluri ale Jijiei, pina in Prut" Asa se vede dupa hartulia inchipuita de d-voastra, pe care o aveti in carte, dar, in realitate, nu este asa. Tot la pagina 28 ziceti ca "Socola, comuna rurala, este un tirgulet si resedinta plasei Codru. Aici e monastirea Galata zidita de Petru schiopu, domnul Moldovei. Are un ospiciu pentru neputinciosii saraci". Asa de bine cunoasteti localitatile dimprejurul Iasilor?

La pagina 29, unde vorbiti de plasa Branistea, dupa ce ati rupt o bucata din aceasta plasa si i-ati facut orientarea cu totul gresita, intre altele, mai la vale, ziceti ca la Sculeni e mare trecatoare in Rusia... O fi pentru vagabonzi, dar nu pentru cei cu pasaport.

Despre numarul locuitorilor, intr-un loc ziceti ca nu sunteti de parere de a se mai arata in carte, si, in alte locuri, i-ati copiat intocmai dupa geografia noastra. Astfel de statornicie aveti in modul de a lucra?

La pagina 30, dupa ce faceti greseli cu orientarea judetului Iasi, ziceti, intre altele, ca marca judetului Iasi e un cal. Un cal e marca judetului? Sau poate chipul unui cal. Cum credeti d-voastra ca inteleg copiii mai bine? Tot la aceasta pagina ati copiat dealurile din judetul Iasi, dupa cum simt in cartea noastra; numai, la dealul Copou, ati adaus de la d-voastra, ca partea apusana a orasului Iasi, e asazata pe dealul Copou. Dar celelalte parti ale orasului unde sunt asazate?

La pagina 31, de asemine, ati copiat riurile din judet, tot din geografia noastra; numai la riul Bahlui ati adaus de la d-voastra, zicind ca acest riu trece prin mijlocul orasului Iasi. Oare l-ati vazut bine pe unde trece? Tot la aceasta pagina, paragraf. 19, ati copiat textul intocmai, din cartea noastra. Iata-l:

"in judetul Iasi sunt multe paduri, multe podgorii si multe livezi; gradinarii cu tot soiul de legume, inca sunt multe, mai cu sama in plasa Branistea, intre Jijia si Prut. Sunt de asemine finate si imasuri numeroase, cu deosebire in plasile: Turia, Branistea si Bahlui". Aici ati schimbat numai cuvintul intinse si ati zis numeroase. Oare se potriveste? Mai departe, ziceti: "Vii sunt multe la Copou si la sorogari, plasa Copou; la comuna Miroslava, plasa Stavnic; la comuna Cotnarii si Baicenii, plasa Bahlui". Acest material l-ati luat tot din cartea noastra, din descrierea fiecarei plasi aparte. Trecind insa repede cu copiatul, ati uitat podgoriile dimprejurul Iasilor. Mai incolo, ati copiat bine si n-ati trecut cu vederea nici cele mai marunte lucruri, precum: "Harbuji mari si frumosi se fac prin plasa Cirligatura. Raci si scoice se gasesc in mare cantitate in Jijia. Din dealul sorogarii si Aroneanu se scoate nasip si lut bun pentru tencuiala". Mai la vale: "in plasa Braniste nu se prea seamana griie si papusoaie, pentru ca le ineaca Prutul cind varsa grozav; de aceea, sasurile ramin mai mult finate, imasuri si gradinarii". Acest material e intocmai luat din cartea noastra; numai doua cuvinte ati schimbat: ati zis: face revarsari, in loc de varsa grozav. Mai departe, stilul este iarasi incurcat si corchezit.

La pagina 33 si 34, unde vorbiti de caile de comunicatie, toate drumurile sunt copiate din cartea noastra ; numai la "Drumul dig vecinal al Prutului, d-voastra ati crezut, se vede, ca-i gresit cuvintul dig si l-ati schimbat in zis. Nu intelegem ce v-a gresit cuvintul dig?!... Tot la pagina 34, ati copiat textul intocmai, dupa cum urmeaza: "Dintre toti locuitorii judetului Iasi, vro 100 de mii traiesc prin tirguri, indeletnicindu-se cu mestesuguri, negot si alte ocupatii; iar ceilalti, ca la vro 60 de mii traiesc prin sate si se ocupa cu munca pamintului si cu cresterea vitelor". De asemine, la pagina 35, unde vorbiti de judecatoriile de ocoale, textul este copiat, intocmai. La pagina 36, unde vorbiti despre locurile insamnate din judetul Iasi, mai repetiti inca o data ca: "Socola e tirgulet si ca in apropiere e monastirea Galata". Daca ar fi fost un adevar, poate nu l-ati fi repetit de doua ori. Tot la aceasta pagina ziceti ca "la tirgusorul Sculeni e trecatoare cu drumul de fier in Rusia". Astfel trebuie sa-si cunoasca tara un barbat ca d-voastra? Bucata generala de la sfirsit, pagina 38, inca e culeasa din cartea noastra; dar stilul l-ati schilodit si intortochiat asa de rau, incit numai D-zeu sa va intaleaga!...

in carticica d-voastra, de 38 pagini, dupa cum v-am aratat, n-a fost o singura pagina unde sa nu fi fost bucatile copiate din cartea noastra, stilul stricat si unde cele adause de la d-voastra sa nu fi fost gresite si neadevarate. Atunci, stimabile domn, ce mai ramine din cartea d-voastra?

in notita de la urma ziceti ca: daca toti d-nii institutori si invatatori s-ar grabi de a va tramite la timp relatiuni asupra tutulor judetelor, negresit ca d-voastra ati complecta o serie de geografii locale, aducindu-se, prin aceasta, mari foloase tinerimei studioase. Ce-i drept, ca mari foloase! N-avem ce zice!... Se vede ca pe aiure n-ati avut inca de unde copia!

Precum ati facut cu geografia judetului Iasi, copiind si stricind textul din cartea noastra, asemine ati facut si cu geografia judetului Falciu, luind tot materialul din geografia d-lui institutor Seghinescu. Nu stim ce isprava veti mai fi facut si cu geografiile altor judete.

Mai ziceti ca ori si cite sacrificii veti face, nu veti mari pretul din 40 bani exemplarul. D-voastra credeti, se vede, ca ati facut mari sacrificii, cu 40 bani exemplarul, o cartulie de 38 pagini, numai tipar curat, planul orasului, fara contururile plasilor si fara conturul general al judetului. V-ati luat, se vede, dupa proverbul care zice: "Din picus se face caus". si v-ati zis: Daca as face cite-o fituica de astea pentru fiecare judet, pentru 32 de judete fac atitea exemplare; cite 40 bani exemplarul, face o sumusoara destul de convenabila, care nu se ie din drum. si, in urma unei asemine ingenioase combinatiuni, v-ati si apucat de trebusoara si in scurta vreme ati si maiestrit geografiile tuturor judetelor. Planul vi l-ati pus in lucrare; nu stim cum vi se va trece marfa!... Ba inca puneti lumea in mirare, tiparind pe coperta geografiei d-voastra "editia XIII-a", fara a fi aparut celelalte editii. Oare de asemine mijloace trebuie sa se slujasca cineva?

Mai ziceti ca aceasta carte este autorizata de onor. Minister. Oare pot sa fie autorizate asemine carti, cu astfel de stil si cu atite greseli si neadevaruri?

Onorabile domn, ne cuprinde mirare de curajul ce l-ati avut, scotind la iveala astfel de cartulii, care buimacesc si aduc in ratacire pe fragezii si nevinovatii copilasi!

incit se atinge de d-nii invatatori, avem convingerea si v-o putem spune ca fratii si colegii nostri invatatori din judetul si orasul Iasi stiu a face deosebire intre o carte facuta din interes de metoda si una facuta din interes de cistig; si, prin urmare, stiu a-si alege cartile de scoala.

Sfirsind, va punem dar urmatoarea intrebare si va rugam, stimabile domn, sa binevoiti a ne raspunde:

Cind cineva se foloseste de munca si sudoarea altuia, cum se cheama asemine fapta?

(V. Raceanu, Gh. Ienachescu si I. Creanga)




O intrebare domnului Gorjan


Aceasta pagina a fost accesata de 2083 ori.